Pusee de creștere - Ghid complet pentru părinți

Un copil mic înseamnă multă bucurie, dar și foarte multă răspundere, mai ales în primii ani de viață. De la naștere și până în adolescență un copil trece prin diferite stadii, cognitive și de dezvoltare, iar acestea trebuie să fie identificate, pentru a face tranziția copilului (dar și a părintelui) cât mai ușoară. Aceste etape poartă denumirea de pusee de creștere, iar despre acestea discutăm pe larg în cele ce urmează. 

Vei afla din acest material ce sunt puseele de creștere, care sunt puseele, la ce vârstă apar și ce presupun acestea, dar și câteva lucruri despre cum poți face aceste perioade de tranziție mai ușoare pentru tine, dar și pentru copilul tău deopotrivă. 

Ce sunt puseele de creștere?

Puseele reprezintă perioade de timp variabile, dar de scurtă durată în general, în care organismul unui copil face noi achiziții, care țin de dezvoltare și cogniție.

Cele mai multe schimbări au loc în perioada copilăriei, atunci când cele mai vizibile pusee se reflectă în înălțimea și greutatea copiilor. Ulterior, pe măsură ce cresc copiii, încep să se vadă abilitățile motrice și cognitive câștigate ca urmare a puseelor de creștere. 

Care sunt etapele de vârstă în care pot apărea puseele de creștere?

Cele mai multe dintre pusee apar în primul an de viață, însă dacă ar fi să împărțim aceste perioade de apariție a puseelor, le-am putea grupa după cum urmează:

• perioada primului an de viață;
• perioada toddler - 2-3 ani (terrible twos);
• perioada preșcolară;
• perioada școlară;
• preadolescența;
• adolescență.

Puseele apar la scurt timp după naștere, iar primul este chiar la șapte zile după sosire pe lume a bebelușului. Astfel, primul an de viață începe chiar cu un puseu, iar dacă nu cunoști acest lucru, s-ar putea ca perioada să devină complicată și provocatoare. 

Care sunt semnele după care se recunoaște un puseu de creștere?

În general puseele de creștere au semne care preced apariția, dar și manifestări chiar în timpul acestuia. Dintre cele mai comune dintre acestea pot fi menționate:

• apetitul brusc și continuu, senzație aproape permanentă de foame;
• creștere rapidă, observabilă la nivelul hainelor (acestea devin repede foarte mici);
• nevoia de odihnă, senzația de oboseală;
• schimbări de dispoziție.

Aceste semne pot avea o durată variabilă, de câteva zile în general, însă cum fiecare copil se dezvoltă diferit, aceste perioade pot varia. Oricum însă, orice puseu are o durată de cel puțin 2-3 zile, timp în care copilul se acomodează cu noile achiziții. 

Ce se întâmplă în timpul unui puseu de creștere?

Creșterea unui copil este etapizată, însă specialiștii au putut identifica anumite perioade în care dezvoltarea se face mai rapid. În timpul puseelor de creștere are loc dezvoltarea copilului, atât în ceea ce privește înălțimea, cât și în ceea ce privește greutatea. Astfel, membrele se măresc, capul de asemenea, iar greutatea de la naștere ajunge treptat să se dubleze și tripleze în primele trei luni de la naștere.

Deși cei mai mulți părinți observă creșterea raportat la hăinuțele pe care le poartă copilul și care rămân mici, alții observă dezvoltarea cognitivă, care înseamnă deprinderi diverse, în funcție de vârstă. De aceea, în primul an vei avea nevoie de un pătuț generos, de jucării de tip carusel pentru pătuț, de antemergătoare și premergătoare, dar și de scoică, landou și căruț, pentru fiecare etapă de vârstă.

Care sunt puseele de creștere?

Conform specialiștilor, există mai multe pusee de creștere, care se întind de la naștere și până la adolescență. Deși scad în intensitate pe măsură ce copilul crește, puseele pot fi observate. În plus, cele mai dificile pusee sunt cele din primii ani de viață, atunci când copilul nu știe să exprime exact ceea ce simte, nu știe ce simte, iar acest lucru îngreunează practic și înțelegerea pentru părinte.

Puseul de la naștere sau puseul de nou-născut

Acest puseu este primul din viața extrauterină, dar și cel mai ușor de gestionat. În general acest puseu apare în primele 5-7 zile de la naștere și se manifestă printr-un apetit crescut și o stare de agitație a bebelușului.

Practic, la naștere copilul are o anumită greutate, după care urmează o scădere a acesteia. În prima săptămână de viață copilul recuperează această pierdere, tractul său digestiv obișnuindu-se condițiilor din afara uterului.

Puseul de nou-născut coincide cumva și cu perioada cunoscută în rândul pediatrilor ca ”furia laptelui”. Acest lucru înseamnă apariția laptelui matern la nivelul sânilor, care este precedat în primele zile de ”aurul galben” sau colostru. Laptele matern este o sursă importantă de hrană pentru nou-născut, acesta având nevoie să se hrănească pentru a putea restabili greutatea de la naștere. 

Pentru unele mame acest puseu, cumulat cu furia laptelui, poate fi dificil de gestionat. Este însă important să știi că există soluții și că puseul nu durează decât câteva zile. Pentru a-l depăși mai ușor, poți cumpăra lanolină pură pentru îngrijirea sânilor și tratarea contra ragadelor, pentru a continua să îți alăptezi bebelușul. Nu uita să cumperi și un pled de muselină și un balansoar, pentru a-ți face ție și copilului mai plăcute episoadele de alăptare. 

Puseul de la 2-3 săptămâni

Acesta este un puseu de care se tem cei mai mulți părinți, chiar și cei mai experimentați, deoarece acesta se suprapune cu apariția colicilor. Colicile sunt manifestări ale tractului digestiv care începe să se obișnuiască cu hrana. De asemenea, apariția colicilor este determinată și de aportul de aer înghițit de copil la fiecare masă, mai ales dacă acesta este hrănit cu biberon. Este important așadar, pentru o tranziție mai facilă, să apelezi la biberoane cu tetine cât mai apropiate de forma sânului și neapărat potrivite vârstei pentru ca bebelușul să înghită cât mai puțin aer.

Puseul în sine aduce stări de agitație și un apetit mai mare decât în mod normal. Aceasta este o perioadă critică în alăptare, deoarece unele mame, văzând că bebelușul nu se satură în urma alăptării, aleg să introducă formula. 

Desigur, alegerea este una personală și nu există variante corecte sau greșite de hrănire. Totuși, ar trebui reținut faptul că laptele nu se pierde în doar două-trei săptămâni, ci funcționează pe bază de cerere și ofertă. Astfel, cu cât în timpul unui puseu bebelușul este pus mai des la sân, cu atât laptele se va forma mai ușor ca răspuns la cerere. 

Trecerea prin puseul din săptămâna doi-trei implică o creștere în înălțime a copilului, cu circa 3-4 cm și cu recâștigarea greutății pierdute la naștere. 

Puseul din săptămânile 4-6

Puseul din săptămânile 4-6 aduce cu sine o creștere mai mare în greutate, copilul dublându-și practic greutatea de la naștere. În continuare bebelușul are nevoie de hrană și va avea un apetit semnificativ, iar ceea ce este foarte important în această etapă este faptul că perimetrul cranian se mărește de asemenea.

Puseul de la trei luni

Puseul de la trei luni calmează puțin lucrurile, fiind mai ușor de gestionat. La această vârstă dispar colicile, iar bebelușul dă primele semne că începe să facă achiziții cognitive, pe lângă cele de creștere. Astfel, copilul începe să își susțină singur capul și dă semne că ar vrea să înceapă să se rostogolească. Apetitul rămâne la fel de mare, astfel că hrănirea și somnul sunt deosebit de importante în această perioadă.

Puseul de creștere de la patru luni

Începând cu vârsta de patru luni, bebelușul devine din ce în ce mai curios de lumea exterioară. Vei observa că vei avea nevoie de un căruț mai mare sau de o saltea de joacă interactivă pentru bebeluși cu diverse jucării atractive vizual sau care emit sunete. Bebelușul va deveni curios și va întinde mânuțele după jucării, întărindu-și astfel mușchii gâtului și ai umerilor, fapt care îl va ajuta pe micuț atunci cand va exersa rostogolitul sau statul pe burtică.  Puseul de la patru luni coincide cu apariția dinților, lucru care poate însemna dureri și agitație, febră moderată și, în ciuda apetitului crescut, refuzul de a mânca. Este nevoie de răbdare, deoarece acest puseu este unul dintre cele mai dificile.

Puseul de creștere de la șase luni

La șase luni bebelușul începe diversificarea, iar aceasta nu este o coincidență. La șase luni bebelușul are deja dublată greutatea de la naștere, iar apetitul este crescut. Apar de asemenea și curiozitățile care țin de a încerca hrana, de a o gusta, de a se juca cu ea sau de a o analiza, însă copiii înțeleg repede că acea hrană este pentru a potoli apetitul crescut datorat puseului de creștere.

Bebelușul crește foarte mult în înălțime și în greutate, iar hăinuțele îi rămân repede mici. În această perioadă apare interesul pentru forme și culori, iar copilul învață să se târască. Deja de la vârsta de șase luni copilul stă bine în șezut, moment în care se introduce scaunul de masă.

Scaunul de masă este foarte important pentru că pe de o parte oferă un spațiu sigur pentru copii, în care  aceștia să poată explora în voie preparatele culinare, însă el servește de asemenea și ca indicator al faptului că urmează masa, fiind asociat astfel cu momentul în care apetitul este stăvilit. 

Puseul de creștere de la nouă luni

Pe măsură ce crește, se poate observa o distanțare mai mare între pusee, în ceea ce privește timpul. Astfel, puseul de nouă luni aduce schimbări în rutina de somn a bebelușului, aduce un apetit crescut și mai multă poftă de viață. Copilul are și achiziții cognitive, aceasta fiind perioada în care învață despre mediul din jurul său. Joaca cu oglinzile pentru descoperirea propriei persoane, folosirea unui premergător și înțelegerea unor noțiuni de bază caracterizează această etapă. Poate apărea în jurul acestei vârste și anxietatea de separare, iar jocurile de tip ”cucu-bau!” sau cutia permanenței pot ajuta la o tranziție mai ușoară. 

În ceea ce privește achizițiile motrice, copilul începe să se ridice în picioare susținut sau ținându-se de mobilier sau premergător și începe să exploreze locuința, pe care o consideră un adevărat loc de joacă. 

Puseul de creștere de la un an

Primul an este de obicei cel mai dificil, dacă privim la numărul de pusee, însă nici după împlinirea vârstei de un anișor acestea nu se opresc. Din contră puseele noi vin atât cu creștere corporală, cât și cu modificări comportamentale, ca urmare a explorării limitelor și a propriei personalități. 

Puseul de creștere de la un an este oarecum dificil, deoarece deja încep să apară destul de multe schimbări. Copilul renunță la somnurile de peste zi, rămânând cu un singur somn de prânz de 2-3 ore și un somn amplu de seară, de regulă întins pe întreaga durată a nopții fără trezire. 

Apar după vârsta de un an și schimbări în fizionomia copilului, care astfel se transformă în toddler. Corpul devine mai zvelt, cu capul mai mare decât restul corpului și cu o schimbare de centru de greutate. Copilul începe să meargă singur, mai întâi sprijinit de un antemergător, pentru ca mai apoi deprinderea să faciliteze mersul corect fără susținere.

Puseul de creștere de la doi ani

Acest puseu este cel care îi sperie probabil pe părinți indiferent cât de pregătiți ar fi aceștia. În Statele Unite a apărut sintagma de terrible two, deoarece aceasta definește cel mai bine starea aproape permanentă de puseu în care se află copilul.

Agitația este cuvântul de ordine în cazul puseului de la doi ani, copilul începând la această vârstă să exploreze și să învețe cât mai multe lucruri despre mediul în care trăiește. Schimbări apar în alimentație, deoarece copilul începe să cunoască mai multe texturi, care îi oferă astfel posibilitatea de a mai adăuga între 2-4 kg de-a lungul celui de-al doilea an.

Corpul devine zvelt, mai puțin rotunjit, mai musculos, mai bine pregătit pentru a susține mersul și alergarea. De asemenea, circa 5-7 cm se adaugă în înălțime, iar fizionomia copilului începe să semene mai puțin cu cea a unui bebeluș. Trăsăturile se definesc mai clar, iar detaliile încep să fie vizibile. 

Puseul de la 4-5 ani

O dată cu intrarea în colectivitate, cu practicarea unui sport și cu activitățile zilnice, corpul copilului se modifică. Apar noi obiceiuri în ceea ce privește hrana, apar alte preferințe și o cunoaștere nouă a gastronomiei. Fizionomia este clară, vocea se schimbă, iar copilul nu mai doarme în timpul zilei, ci circa 9-12 ore seara, neîntrerupt. Pe lângă ritmul circadian foarte bine definit, se observă și rutine mai complexe de care copilul este conștient. El învață să își gestioneze mai bine emoțiile, să fie mai stăpân pe sine și astfel se face pregătirea și trecerea spre etapa școlară. Specialiștii afirmă faptul că în jurul vârstei de 4-5 ani copilul deja are o înălțime dublă față de cea avută în momentul nașterii. 

Pusee de creștere preadolescență și adolescență

O dată ce copilul este școlar și până la adolescență, puseele nu mai sunt atât de dese. Ele sunt însă vizibile și sunt identificate ca fiind acele perioade în care hainele devin subit mici. În plus, puseele de creștere la copii mai mari pot aduce cu ele și dureri la nivelul membrelor, cunoscute în domeniul medical ca dureri de creștere. Acestea nu sunt permanente, însă sunt resimțite ca un disconfort de către copii. 

Avantajul în cazul puseelor de creștere la copii mai mari este acela că ei pot verbaliza nevoile și în consecință se pot găsi mai ușor soluții. În cazul copiilor mici și foarte mici acest lucru este dificil, drept pentru care și perioadele în sine sunt mai greu de gestionat.

La copii mai mari și adolescenți se observă o creștere masivă în înălțime mai ales spre pubertate și adolescență, iar aceste schimbări sunt însoțite adesea și de schimbări de dispoziție, specifice perioadei sau vârstei.

Cum pot susține copilul atunci când este la puseu?

Înainte de orice este important de înțeles faptul că un puseu de creștere este dificil și pentru copii, dar și pentru părinți. Așadar, o regulă nescrisă ar fi aceea că îți poți ajuta copilul dacă tu ești liniștit. Este important să înțelegi puseele de creștere și să le știi succesiunea. Pentru aceasta poți folosi acest ghid sau poți fi subscriber la aplicațiile speciale care te notifică atunci când un puseu este aproape să apară. 

De asemenea, este important să citești, să te documentezi și să înțelegi fiecare puseu în parte, plus etapele de dezvoltare naturală ale organismului uman. Așa cum am spus, unele etape se pot suprapune peste pusee și pot determina o înțelegere deficitară a semnelor. 

Cel mai important însă este ca atunci când instinctul îți spune că este cazul să mergi la medic sau atunci când ai nelămuriri sau întrebări, să stabilești o programare sau să te prezinți în regim de urgență la medic. Mai ales în primii ani de viață puseele pot pune probleme, iar părinții se pot simți suprasolicitați.

Punctual însă, poți ajuta copilul și astfel:

- oferă-i suport emoțional și fizic (bebelușii mai ales au nevoie de conectare în primele luni și s-a demonstrat faptul că aceștia trec mai ușor peste perioadele dificile atunci când simt prezența părinților. Un exemplu poate fi în cazul colicilor și al puseului de două luni, când poți ține copilul pe pieptul tău, pentru a-i permite să doarmă și pentru a-l asigura că este în siguranță).

- stabilește o rutină a somnului - poți trece mai ușor peste puseele de creștere dacă organizezi cât mai bine orele de somn. Un bebeluș odihnit este un bebeluș care va fi mai puțin agitat, așadar este important să încurajezi odihna.

- oferă-i hrană atunci când copilul are nevoie de aceasta - Uneori poate fi dificil să înțelegi când bebelușul este înfometat și când este doar agitat. Există însă câteva trucuri care să te ajute să te descurci mai ușor. Spre exemplu, unii specialiști afirmă că atunci când bebelușii au pumnii strânși acest lucru este un semn că le este foame. De asemenea, pentru a afla dacă foamea stă la baza disconfortului, majoritatea specialiștilor recomandă regula excluderii. Aceasta presupune să iei pe rând fiecare nevoie a copilului pentru a o verifica- scutecul, ținut în brațe, foame. Pe măsură ce îi satisfaci nevoile poți afla care este disconfortul copilului tău. 

Un aspect important este acela să nu transformi mesele în orare stricte. Din contră, în timpul puseelor s-ar putea să ți se pară că bebelușul sau copilul mănâncă haotic. Nu este cazul să te îngrijorezi și nici să hrănești copilul ”la program”. Este doar o perioadă trecătoare, în care copilul are nevoie de hrană mai mult decât de obicei.

- fii răbdător/ răbdătoare - pentru fiecare părinte puseele au fost o ”piatră de încercare” însă acestea trec și este recomandat să nu îți pierzi speranța. Fii alături de copilul tău cu răbdare și grijă și vei vedea că puseele vor trece.

Puseele de creștere sunt etape normale în viața oricărui copil, iar ele fac parte din dezvoltarea acestora. Documentează-te cu privire la acestea și nu le lăsa să te surprindă.

Întrebări frecvente:

Câte pusee de creștere există în primul an?

În primul an de viață al bebelușului există puseul de 7 zile, puseul de o lună, puseul de două luni, puseul de 4 luni, puseul de 6 luni, puseul de 9 luni și puseul de un an.

Copilul suferă când este la puseu?

În unele situații puseele de creștere pot aduce disconfort local sau general: dureri abdominale, dureri musculare sau dureri de cap. Acestea sunt însă trecătoare, însă trebuie gestionate cu delicatețe.

Cum știu că bebe e la puseu?

Există câteva semnale care pot indica apariția unui puseu. Pe lângă perioadele cunoscute în sine, semnale precum: agitație, apetit crescut, nervi, salivație (în cazul bebelușilor) și nevoia de odihnă pot fi semnele că se apropie un puseu.

Cum știu că s-a terminat un puseu?

În general puseele se finalizează cu ceea ce numim, o achiziție, adică ceva nou pe care copilul îl are. Fie că vorbim despre mobilitate, cogniție sau creștere, poți înțelege că puseul a trecut atunci când copilul știe deja să facă un lucru nou (cum ar fi spre exemplu să meargă nesusținut).

Ce pot face ca un puseu să treacă mai repede?

Puseele sunt etape de dezvoltare, așadar nu le vei putea grăbi. Cel mai indicat este să te înarmezi cu răbdare, să citești despre ele și, la nevoie, să apelezi la suportul medicului pentru orice întrebare.