Diversificarea bebelușului ᐈ Introducerea alimentelor solide

Într-o lume unde informația este la doar câteva click-uri distanță și unde numeroasele opinii pot crea o adevărată confuzie, începerea diversificării alimentației bebelușului poate fi o etapă care să provoace multă îngrijorare pentru părinți. Fiecare etapă a creșterii copilului este la fel de esențială ca și celelalte, dar diversificarea alimentației are o importanță deosebită. Acest moment nu reprezintă doar introducerea unor noi alimente, ci și dezvoltarea unui raport sănătos cu mâncarea și stabilirea unor baze pentru o alimentație echilibrată pe parcursul vieții.

Înțelegem că începerea diversificării poate fi o provocare pentru orice părinte. Prin urmare, ne-am propus să vă oferim un ghid cuprinzător care să vă îndrume în această călătorie. Acest articol este creat pentru a vă răspunde la toate întrebările legate de diversificarea alimentației bebelușului. De la alegerea primelor alimente, la crearea unui program de diversificare și până la abordarea problemelor specifice, precum posibilele reacții alergice, vom acoperi o varietate largă de subiecte.

Aici veți găsi informații esențiale, bazate pe cele mai recente recomandări ale specialiștilor și vor fi evidențiate alimentele benefice pentru bebeluși, precum și cele care ar trebui evitate. Fie că alegeți o abordare clasică sau optați pentru metoda Baby-led Weaning (BLW), acest articol vă va ajuta să vă simțiți mai încrezători în această etapă esențială din viața micuțului dumneavoastră.

Indiferent dacă sunteți la începutul călătoriei de diversificare sau căutați să vă îmbunătățiți cunoștințele și practicile actuale, acest articol este pentru dvs. Vă invităm să descoperiți informațiile și sfaturile utile pe care le-am pregătit, pentru a face din diversificare un drum plin de satisfacții atât pentru dvs., cât și pentru cel mic.

• Introducerea alimentelor solide 

Alimentația sugarului și a copilului mic este esențială pentru sănătatea lui ulterioară. Primii doi ani de viață sunt cu atât mai importanți, cu cât în această perioadă creșterea și dezvoltarea au cel mai accelerat ritm.

În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, dar și Asociația Americană de Pediatrie recomandă ca, cel puțin în primele 4-6 luni de viață, bebelușul să fie hrănit cu lapte matern (#1)(#2)(#3)(#4). În lipsa lui, în condițiile în care acesta este insuficient sau când există contraindicații de a consuma lapte de mamă, se pot folosi formule de lapte praf.

Pe parcursul primului an de viață, relația bebelușului cu mâncarea trece prin diverse etape: de la supt și înghițit lichide la mestecat și înghițit alimente solide de diferite texturi, iar sistemul digestiv se maturizează treptat, astfel încât are capacitatea de a digera cât mai multe alimente în jurul vârstei de 12 luni.

Diversificarea (alimentația complementară sau ablactarea în trepte) reprezintă trecerea de la alimentația exclusiv lactată la o alimentație mai variată, prin introducerea unor alimente semisolide, altele decât laptele.

Alegerea de alimente sănătoase și potrivite va contribui la o stare bună de sănătate a copilului, alimentația corectă stând la baza unei vieți sănătoase. 

De asemenea, momentul mesei îi ajută pe cei mici să creeze o legătură caldă cu părinții și de aceea este atât de important momentul mesei, locul în care bebelușul servește masa cât și starea pozitivă a părinților sau a persoanei care se ocupă de hrănirea bebelușului. 

Copilul nu ar trebui distras în timpul mesei (citește despre distragerile la masă) cu desene pe telefonul mobil sau alte gadget-uri ori cu jucării. De asemenea nu ar trebui șantajat să mănânce tot pentru a primi ceva în schimb. 

Scopul final nu ar trebui să fie acela de a termina tot din farfurie ci de a-i creea copilui o relație sănătoasă cu mâncarea, în care să îl încurajăm să își asculte nevoile propriului corp. 

Introducerea alimentelor solide înainte de această vârstă nu este indicată, deoarece crește riscul de alergii (#6) (respiratorii, cutanate și digestive), chiar dacă în familia sa nu există persoane cunoscute cu alergii. De asemenea, crește riscul depunerii excesive de grăsime (obezitate) și de boli respiratorii.

Odată cu începerea diversificării, scaunul bebelușului își schimbă aspectul, consistența și mirosul, semănând - pe măsura introducerii în alimentație a mai multor alimente - cu cel al adultului(#7).

La sugarul de 4-6 luni există în mod normal o maturizare neurologică, necesară trecerii de la alimentația exclusiv lactată la masticația alimentelor semisolide (la această vârstă dispare reflexul de extruziune linguală(#8): împingerea cu limba în afara cavității bucale a alimentelor solide).

În plus, copilul este pregătit să stea în șezut cu sprijin, având astfel un control mai bun al mușchilor capului și gâtului și poate să dezvolte mișcări laterale de masticație(#9)(#10). În aceste condiții se poate iniția diversificarea.

Funcția renală este și ea suficient de dezvoltată la sugarul de 4-6 luni, încât să poată tolera alimente cu încărcătură osmotică mai ridicată. Cu toate acestea, există câteva principii pe care va trebui să le respectați la începerea diversificării:

• procesul se va iniția la copilul sănătos, niciodată la cel bolnav;
• nu introduceți simultan, în aceeași zi, două sau mai multe alimente noi; în acest fel, puteți identifica mai ușor alimentul care provoacă anumite reacții nedorite;
• între două alimente nou introduse lăsați să treacă 2-3 zile(#12);
• creșteți progresiv cantitatea alimentului nou introdus în alimentația sugarului;
• alimentul de diversificare trebuie introdus în alimentația bebelușului cu lingurița, înainte ca acesta să primească laptele;
• introduceți alimentul complementar înainte de laptele de la amiază;
• de preferat, dați-i copilului alimentul de diversificare cu lingurița sau cana, nu din biberon sau sticluță; în caz contrar, va tinde să mănânce prea mult, ceea ce duce la risc de obezitate;
• nu-i dați bebelușului ceai la nicio vârstă, deoarece teina prezentă în ceai scade absorbția fierului (#13); oferiți-i în schimb apă, deoarece, odată cu diversificarea, unii sugari vor avea nevoie de un supliment de lichide;
• este ideal (dar nu obligatoriu) să începeți diversificarea cu legume, nu cu fructe, cunoscându-se preferințele sugarului pentru gustul dulce;
• puneți sugarul la masă atunci când observați primele semne de foame, nu atunci când este foarte flămând sau somnoros; în timpul mesei, încercați să eliminați factorii care ar putea să perturbe alimentația copilului.

În concluzie, sugarii pot mânca la început piure, supe-creme, administrate cu lingurița sau alimente semisolide (în cazul în care se optează pentru autodiversificare). În diversificarea clasică, în jurul vârstei de 9 luni, majoritatea copiilor pot mânca bucăți de mâncare pe care le țin singuri în mânuțe.

În jurul vârstei de 12 luni, copii pot mânca aceleași tipuri de alimente ca și ceilalți membri ai familiei, (cu mici excepții) preparate conform vârstei (adică mâncare gătită la cuptor sau fiartă, fără prăjeli, zahăr sau sare în exces).

Evitați alimentele într-o formă care poate provoca sufocare, adică cele care pot rămâne blocate în trahee, din cauza formei și consistenței pe care o au, cum ar fi: nuci întregi, struguri întregi, stafide, popcorn, morcovi cruzi, măsline cu sâmburi, etc.

Apa se poate introduce din prima zi de diversificare (#14) și va trebui oferită constant după debutul diversificării. La început sugarii o vor refuza sau vor bea o cantitate mică, dar pe măsură ce cantitatea de alimente pe care le consumă crește, vor ajunge la 120-240ml de apă pe zi la 1 an (în funcție și de temperatura mediului extern).

Apa este esențială pentru sănătatea și dezvoltarea generală a bebelușilor (#15). Iată câteva motive pentru care apa este atât de importantă pentru bebeluși:

• Hidratarea: Bebelușii au nevoie de multă apă pentru a rămâne hidratați. Din moment ce bebelușii sunt mai vulnerabili la deshidratare decât adulții, asigurarea unei hidratări adecvate este esențială pentru a preveni problemele de sănătate legate de deshidratare.

• Funcționarea normală a corpului: Apa este necesară pentru a ajuta la transportul nutrienților și a oxigenului la toate părțile corpului. De asemenea, ajută la eliminarea deșeurilor și a toxinelor din corp prin urină și scaun.
• Reglarea temperaturii corpului: Bebelușii nu își pot regla temperatura corpului la fel de bine ca adulții. Consumul adecvat de apă poate ajuta la menținerea temperaturii corporale adecvate și la prevenirea supraîncălzirii sau hipotermiei.

• Funcționarea normală a rinichilor: Apa este importantă pentru funcționarea normală a rinichilor. Bebelușii au nevoie de o cantitate adecvată de apă pentru a îndepărta produsele de degradare din corp prin urină.

Este indicat ca apa să fie oferită din cană cu cioc sau cană cu pai adaptată vârstei copilului. După 12 luni se poate încerca și trecerea la cănuța de tranziție 360 care imită cănile adulților.

1.1 Sistemul digestiv al bebelușului

În perioada de gestație, copilul a primit substanțe nutritive eliminate prin placentă. La naștere, bebelușii au un sistem digestiv imatur și necesită timp pentru a se adapta la alimentația solidă. 

Pentru că stomacul unui nou-născut este foarte mic, copilul are nevoie de hrăniri frecvente, în cantități mici. Digestia bebelușului este susținută de laptele matern sau formula, care este bogat în grăsimi și mai ușor de digerat decât alimentele solide, fiind eficient în satisfacerea nevoile calorice în primele luni de viață.

În primele șase luni, sistemul digestiv al bebelușului va suferi o schimbare enormă, deoarece se dezvoltă capacitatea de a produce enzime pentru a digera alimente și anticorpi pentru a se proteja de agenți patogeni și bacterii. 

Sistemul digestiv al bebelușilor include următoarele organe:

• Gura: bebelușii încep să își dezvolte abilitatea de a suge și a înghiți imediat după naștere.
• Esofag: conductul prin care alimentele sunt transportate din gură în stomac.
• Stomac: este un organ care depozitează alimentele și începe procesul de descompunere a acestora prin acțiunea acidului gastric.
• Intestin subțire: este principalul loc în care nutrienții sunt absorbite în sânge și transportate în întregul corp.
• Intestin gros: este responsabil pentru eliminarea reziduurilor solide din corp.

În concluzie, pe măsură ce bebelușii cresc, sistemul lor digestiv se dezvoltă și se adaptează la alimentația solidă. De exemplu, enzimele digestive sunt produse în cantități mai mari și capacitatea de a digera alimentele solide crește.

1.2 Piramida alimentară

Piramida alimentară este o schemă grafică care prezintă modul în care ar trebui să fie structurat un plan alimentar echilibrat și sănătos. Acesta este un instrument util pentru a ajuta părinții să înțeleagă proporțiile recomandate de alimente din fiecare grupă alimentară.

La baza piramidei stau fructele și legumele, alimente ce furnizează marea parte a vitaminelor și mineralelor necesare organismului, urmate de carbohidrați (pâine, cereale, orez, tuberculi, paste), leguminoase, nuci și alune (râșnite în cazul copiilor până în 3 ani, pentru a evita riscul de înec). Nucile, semințele și alte grăsimi vegetale, sunt o sursă excelentă de grăsimi nesaturate. Copiii au nevoie de grăsimi sănătoase, în dieta lor astfel încât creierul și sistemul nervos să se dezvolte corect. 

Următoarele în piramidă sunt proteinele de origine animală (carne, brânză, ouă, lapte) și proteinele de origine vegetală (chia, linte, năut, quinoa, soia). 

În vârful piramidei se găsesc grăsimile saturate, zahărul și alimentele procesate. Această categorie de alimente ar trebui evitată în alimentația copilului mic și oferită cu moderație, sau ca și excepție în alimentația copiilor mai mari de 3 ani. 

• Grupele alimentare

Grupele alimentare sunt categorii de alimente care oferă corpului diferite tipuri de nutrienți necesari pentru a rămâne sănătos. Există câteva sisteme diferite de clasificare a grupei alimentare, dar în general ele includ:

• Legume - includ legume verzi, cum ar fi spanac, broccoli și salată verde, precum și legume cu frunze mai groase, cum ar fi varza, morcovii și cartofii. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale și fibre.
  
  
• Fructe - includ fructe proaspete sau uscate, cum ar fi merele, bananele, căpșunele și stafidele. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale și fibre.
  
  
• Cereale și produse din cereale - includ pâinea, cerealele, orezul, paste făinoase și alte produse obținute din cereale. Acestea sunt bogate în carbohidrați și oferă energie.
• Proteine - includ carne, pește, pui, ouă, fasole, linte, nuci și semințe. Acestea oferă proteine ​​și alte nutrienți importanți, cum ar fi fierul.
  
  
• Produse lactate - includ lapte, brânza, iaurtul și alte produse lactate. Acestea sunt bogate în calciu și proteine.
  
  
• Grăsimi și uleiuri - includ uleiurile vegetale, untul, și alte produse grase. Acestea furnizează energie și acizi grași esențiali.

Este important să se includă alimente din fiecare grup alimentar în dieta zilnică pentru a asigura o alimentație echilibrată și pentru a asigura că organismul primește toți nutrienții de care are nevoie pentru a rămâne sănătos.

2.1 Legumele

Legumele sunt parte importantă a unei alimentații sănătoase și o bună sursă de substanțe nutritive, inclusiv potasiu, fibre, acid folic și vitaminele A, E și C.

Toți acești nutrienți pe care îi găsim în legume ajută la menținerea sănătății oaselor, dentiției, pielii și ochilor și la susținerea sistemului imunitar.

Academia Americană de Pediatrie a publicat următoarele recomandări despre ordinea introducerii alimentelor solide la începutul diversificării : “Deși mulți pediatri vor recomanda să se introducă legumele înaintea fructelor, nu există nici o dovadă că, copilul va dezvolta o aversiune pentru legume în cazul în care fructele vor fi introduse primele. Copii se nasc cu o preferință pentru gustul dulce, iar ordinea introducerii produselor alimentare nu schimbă acest lucru.”(#17).

Dacă alegeți legumele ca primă masă introdusă și optați pentru diversificarea clasică este recomandat, ca legumele sa fie fierte și pasate, până capătă textura unui piure sau a unei supe-cremă. Puteți folosi apa în care au fiert pentru a le aduce la consistența dorită.

Legumele recomandate copiilor între 6-12 luni sunt: morcov, rădăcină de pătrunjel, păstârnac, cartof, cartof dulce, dovlecel, dovleac plăcintar, fasole verde, ardei gras, ceapă, praz, leguminoase (mazăre, linte, năut), sfeclă roșie, usturoi, țelină, fenicul, spanac, broccoli, conopidă, roșii, gulie, salată verde, leurdă.

Puteți combina două sau mai multe legume din cele enumerate și veți obține o masă delicioasă și nutritivă. Nu uitați să spălați bine legumele înainte de a le găti (de asemenea, veți găsi un ghid complet în capitolul Siguranța și igiena alimentelor) și optați atunci când se poate pentru legume proaspete, de sezon. 

2.2 Fructele

Fructele sunt surse importante de minerale, vitamine și antioxidanți, care ajută la hrănirea și protecția celulelor și implicit, a întregului organism.

Consumul zilnic de fructe proaspete, vine la pachet cu numeroase beneficii: întărirea sistemului imunitar, prevenția obezității, a diabetului, scade incidența bolilor cardiovasculare, stimulează digestia , reduce riscul de boli renale și afecțiuni osoase.

Un copil ar trebui să consume în medie două fructe pe zi. În situația în care diversificarea începe cu legume, la 6 luni, fructele se introduc în alimentația bebelușului din luna 7, la masa de dimineață. 

Este recomandat să se urmeze regula de 3 zile, astfel încât se introduce un fruct nou o dată la 3 zile, pentru a urmări eventuale reacții alergice, (lucru care ar fi bine de făcut cu fiecare aliment în parte(#18), cu precădere în familiile care se știu cu istoric de alergii).

Fructele recomandate copiilor între 6-12 luni sunt: mere, pere, avocado, prune, piersici, nectarine, banane, caise, pepene, cireșe, struguri, mango, kaki, papaya, pomelo, gutui (preparate termic pentru a evita riscul de înec cauzat de textura rigidă a acestui fruct), ananas, afine, coacăze, merișoare, zmeură, mure, căpșuni.

Citricele (portocale, grapefruit, mandarine) se introduc în jurul vârstei de 12 luni din cauza acidității crescute care poate fi responsabilă de scaune explozive ale bebelușului și iritații ale fesierilor.

Piureul de mere este preferatul bebelușilor. Este ușor de digerat, și plăcut la gust. Se poate prepara la abur sau la cuptor și se poate combina cu brânză făcută în casă sau cu alte fructe.

Bananele sunt bogate în zaharuri cu eliberare lentă, care asigura energie și sațietate. Ele sunt bune și în tratamentul constipației sau diareei (cele galbene, copate bine, cu coaja cu pete maronii pentru constipație, iar cele verzi, necoapte și tari sunt adjuvante în tratamentul diareei).

Perele au efect laxativ și ajută în constipație. Sunt unul dintre cele mai puțin alergenice alimente, deci pot fi folosite cu încredere încă de la începutul diversificării. Sunt delicioase atunci când sunt coapte și combinate cu piureul de mere și brânzica de casă.

Caisele și piersicile sunt de asemenea ușor de digerat, având un miez moale și aromat. Sunt o bună sursă de beta-caroten, fibre, fier, potasiu și vitamina C.

2.3 Cereale și pseudocereale

Cerealele integrale, ecologice sunt o alegere mai sănătoasă deoarece în ele sunt păstrate toate componentele esențiale ale boabelor proaspete. Germenii cerealelor conțin vitaminele B, antioxidanți, iar învelișul boabelor este bogat în carbohidrați, proteine, fibre și minerale. În plus nu au adaos de zahăr sau substanțe chimice nocive (#19).

Cerealele integrale susțin buna funcționare a metabolismului, oferă sațietate și minerale de calitate. Fierul din acestea este bine absorbit în procesul de digestie și este asimilat aproape complet ca și cel din alimentele de origine animală. După ce bebelușul este înțărcat cerealele pot furniza până la jumătate din necesarul zilnic de fier(#20).

Cereale recomandate copiilor între 6-24 luni sunt: fulgii de ovăz, orz, secară, grâu, orez, porumb, orez, mei, hrișcă, quinoa, amaranth.

Cerealele ar trebui oferite zilnic în alimentația copilului după ce ați introdus legumele și fructele. Pot fi date la micul dejun cu fructe sau la masa de prânz combinate cu legume.

Cantitățile orientative sunt:

• 6-8 luni- 1-2 linguri de cereale/ zi (15-20 g)
• 8-12 luni- 2-3 linguri de cereale/zi (40-50 g)
• 12-24 luni- 4-5 linguri de cereale/zi (70-80 g)

Porumbul (făina de porumb) este o sursă bună de vitamine: tiamină, niacină, acid folic, vitamine din complexul B, K, A, E. Aceste vitamine sunt necesare pentru dezvoltarea organismului copilului. De exemplu, tiamina este bună pentru dezvoltarea creierului, iar niacina este de ajutor în metabolizarea zaharurilor, proteinelor și acizilor grași. Acidul folic reduce riscul de anemie,

Porumbul este de asemenea o sursă bună de minerale esențiale cum ar fi fosfor,potasiu, magneziu, zinc, fier. Se poate introduce în alimentația copilului după vârsta de 8 luni, cel mai adesea fiind folosit sub formă de mălai.

Ovăzul este o cereală complexă, bine tolerată de copii, Este o sursă bună de vitamine din gama B, ,fier și magneziu. Cel mai adesea o întâlnim sub formă de fulgi de ovăz. Fulgii se pot măcina sau se pot hidrata în iaurt, apă sau lapte cald. Sunt delicioși în combinație cu fructe.

Grâul este cea mai utilizată cereală la nivel mondial.Este folosit sub formă de făină în produsele de panificație. Grâul poate furniza o sursă importantă de energie organismului, provenită din întreaga compoziție a cerealei, inclusiv din tărâțe, germeni sau fulgi.. Pentru a ne bucura de beneficiile maxime ale grâului este recomadat sa alegem făina integrală în detrimentul celei rafinate.

Grâul este bogat în săruri minerale, calciu, magneziu, potasiu, sulf, mangan, zinc, cupru, precum și în vitamine B și E. Această bogăție de nutrienți este motivul pentru care a fost folosit încă de la începuturi ca și hrană de bază.

Este recomandat să se introducă în alimentația copilului în jurul vârstei de 7 luni. Fiind un aliment cu factor alergen este din cauza conținutului ridicat de gluten este important să se urmărească eventuale reacții alergice precum: eczeme, iritații pe piele, dificultăți de respirație. În cazul apariției acestor reacții luați legătura cu medicul copilului. 

Există o serie de înlocuitori ai cerealelor cu gluten (mei, orez, hrișcă, amaranth, quinoa, amidon de cartof sau de porumb), care pot fi digerați cu succes de către cei mici.

Amaranthul este o cereală bogată în calciu, fier, fosfor și carotenoizi. Are un conținut ridicat de proteine, astfel că, 150 g de amaranth conține aproximativ 28 g de proteine (#21). Se poate introduce în alimentația bebelușului începând cu vârsta de 7 luni. Se lasă la hidratat 8 ore sau peste noapte apoi se fierbe, 1 parte de semințe la 3 părți de apă 15-20 de minute. Se poate prepara alături de legume sau sub formă de terciuri.

O altă cereală de bază în alimentație este orezul fiind bogat în glucide complexe și sărac în sodiu, de asemenea este o bună sursă de proteine și conține aminoacizi esențiali. Este ușor de digerat, nu conține gluten, ceea ce îl face o alegere bună pentru sugari ca primă cereală introdusă în alimentație. Se poate introduce începând cu vârsta de 6 luni, în combinație cu legume. 

În alimentația copilului este recomandat orezul basmati sau orezul integral. Există studii (#22)(#23)(#24)(#25)(#26)(#27) care spun că orezul contine o cantitate mare de arsenic, substanță cu care este contaminat în timpul cultivării. De aceea ar trebui să îl lăsăm la hidratat peste noapte, să îl spălăm în mai multe ape înainte de gătire și să îl fierbem într-o proportie de 1:5 (la o cană de orez să adăugăm 5 căni de apă), apoi scurgem lichidul în exces. Aceste măsuri reduc nivel de arsenic din orez (#28).

Mucilagiu de orez, este de asemenea un bun aliat în tratarea diareei la copii.

2.4 Carnea și necesarul proteic al copiilor 

Proteinele animale sunt esențiale pentru sănătatea copilului. Ele ajută la prevenirea anemiei feriprive prin aportul de fier dar au și alți compuși sănătoși: aminoacizi esențiali, vitamine, minerale, acid arahidonic. Toate aceste elemente asigură creșterea și dezvoltarea fizică și intelectuală a copilului.

Cea mai frecventă anemie a copilului mic este anemia feriprivă (anemia cu deficit de fier). Este o patologie frecvent întâlnită în primul an de viata, mai ales după primele 6 luni. Apare mai ales în cazul copiilor alăptați, la care diversificarea s-a făcut cu dificultate sau în cazul celor care nu primesc cantități suficiente de alimente bogate în fier (carne, mai ales cea rosie, cereale integrale etc). 

După vârsta de 6 luni fierul din laptele matern nu mai este suficient de bine absorbit pentru a asigura necesarul de care are nevoie un copil în plină creștere, de aceea este foarte important ca alimentele solide introduse în alimentația copilului să fie bogate în fier, iar carnea și ficatul sunt o alegere ideală.

Unele studii privind deficitul de fier la copii au subliniat faptul că, cu cât este mai bine mărunțită carnea, cu atât mai ușor organismul poate asimila fierul. (#29)

Carnea de pasăre, vită sau pește ar trebui să fie consumate în medie de 4 ori pe săptămână deoarece sunt surse bogate de substanțe nutritive esențiale (fier, zinc). 

Carnea este o sursă excelentă de vitamina B12 necesară formării globulelor roșii din sânge și funcționarea optimă a sistemului nervos. Este recomandat să fie introdusă astfel;

• După 7 luni: carne de pui, curcan;
• 8 luni: ficat de pui;
• 9 luni: carne de vită, carne de porc slabă (mușchiuleț), miel; 
• 10 luni: pește alb, somon;
• după 12 luni: carne de gâscă, rață, iepure.

Pentru un copil de 11-12 luni, cu o greutate de aproximativ 9-10 kg, necesarul proteic zilnic este de 13-14 grame de proteină (#30). Aceasta poate proveni atât din alimente de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză, unt) cât și din alimente de origine vegetală (chia, năut, fasole, linte). Oferirea de 50-60 g de carne pe zi unui copil de 1-2 ani în combinație cu legume este suficientă pentru a-i îndeplini necesarul proteic. 

Cantitatea de proteine conținută de alimentele din dieta copilului;

• un ou are aproximativ 7g de proteine
• 100g piept pui fiert are aproximativ 28g de proteine
• 100g somon gătit are 22g de proteine aproximativ
• 130g iaurt are aproximativ 4g de proteine
• 50g linte roșie fiartă are 8 g de proteine

Ar trebui să ținem cont de cantitatea de proteine pe care un copil o consumă de-a lungul unei zile și să păstrăm un echilibru benefic pentru sănătatea lui. 

Un regim mult prea bogat în proteine stimulează dezvoltarea și maturizarea sexulă precoce (#31), suprasolicită rinichii imaturi ai copilului, crește riscul de ficat mărit, accelerează eliminarea calciului din oase. 

De asemenea pentru a ajuta la o cât mai bună absorbție a fierului din carne este ideal să o combinăm cu legume bogate în vitamina C cum ar fi: ardei (verde, roșu, galben), broccoli, roșii, varză, legume cu frunze verzi, conopidă etc. 

„Cum pregătim carnea pentru bebeluși?” - este probabil o întrebare care încolțește în mintea fiecărui părinte la început de diversificare. Iată câteva sfaturi utile privind manipulare, depozitarea și prepararea cărnii în condiții de siguranță și igienă alimentară.

1. Prepararea termică a cărnii pentru bebeluș este obligatorie pentru că orice tip de carne poate să conțină bacterii dăunătoare sănătății, de aceea, nu se oferă copilului carne” în sânge”. Deasemenea, prepararea termică corectă aduce carnea la o consistență moale pe care sugarul o acceptă. Carnea va fi bine fiartă (în apă sau la aburi) sau gătită în cuptor până când devine foarte moale.

2. Carnea crudă poate conține germeni periculoși pentru copiii mici. Asigurați-vă că spălați bine toate ustensilele cu care ați preparat carnea crudă, după ce terminați gătitul, și nu lăsați bebelușul să atingă carnea crudă, de asemenea spălați mâinile cu apă și săpun după atingerea cărnii crude.Este indicat sa aveți un tocător separat pentru carne.

3. Carne se dezgheață în frigider peste noapte pentru a o pregăti a doua zi, nu o lăsați pe blatul de bucătărie sau în cuptorul cu microunde pentru a evita înmulțirea accelerată bacteriilor, eventual alterarea cărnii dacă este lăsată prea mult timp la o temperatura mai mare de 4-5 grade Celsius.

4. Carnea crudă cu caracteristicile organo-leptice alterate (miros înțepător, culoare modificată, suprafață lipicioasă și exagerat de moale) din cauza depozitării incorecte, nu mai poate fi folosită ci trebuie aruncată. 

5. Nu recongelați după decongelare și nu o păstrați în frigider mai mult de o zo după ce a fost decongelată.

6. Carnea crudă poate sta în congelator până la 6 luni, cea gătită și porționată poate fi păstrată în congelator până la 3 luni.

7. Nu oferiți copilului carne prăjită în ulei ci optați pentru gătirea la abur, fierbere în apă sau coacerea în cuptor. Șnițelele prăjite în ulei sau chiftelutele pot fi preparate cu succes și la cuptor.

2.5 Oul în alimentația copiilor

Cea mai mare calitate a oului este dată de conținutul mare de substanțe nutritive, raportat la numărul de calorii: 13 vitamine și minerale în doar 70 de calorii (#32).

Proporția cea mai mare de substanțe hrănitoare din ou se găsește în gălbenuș: toată cantitatea de vitamine A, D și E, acidul folic și grăsimea se găsește în totalitate în gălbenuș.

Mai exact, gălbenușul conține 50% apă, 30% grăsimi și 16-20% proteine totale. Conținutul unui singur ou asigură pentru organism între 15 și 30% din necesarul zilnic al vitaminelor A și B. 

Albușul, pe de altă parte, este compus din 88% apă și 12-13% albumină (proteină de cea mai pură calitate). 

Oul este unul dintre puținele alimente care conțin în mod natural vitamina D.

Alte vitamine și minerale pe care le putem consuma din ouă sunt: luteina, vitaminele B1, B2, B6, B12, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, fier, zinc, magneziu.

Oul se poate consuma fiert în coajă, poșat sau la aburi. Poate fi prăjit, de preferat într-o tigaie unsă cu ulei, nu în baie de ulei (ou ochi sau omletă) ori pregătit la cuptor, în sufleuri.

Pentru copilul mai mic de 1 an, este foarte important ca oul să fie foarte bine fiert/copt. Atunci când oul rămâne crud, riscul este să infectam copilul cu o bacterie periculoasă pentru sănătatea lui, Salmonella(#33). De aceea, nu se oferă copilului mic preparate care conțin ouă insuficient preparate termic cum ar fi: înghețata de casă cu ou crud, maioneză, ouă fierte moi sau omletă neînchegată.

Indiferent cum le pregătiți, alegeți ouă din surse de încredere, preferabil de la păsări crescute organic.

Dacă nu aveți o sursă sigură pentru a procura ouă și optați pentru cele din magazin atunci ar trebui să știți ce reprezintă codul inscripționat pe coajă și să luați decizia în cunoștință de cauza, astfel că:

Sursă foto: infocons.ro/ce-reprezinta-codul-inscriptionat-pe-oua

Cifra 0 la începutul codului indică faptul că ouăle provin de la găini crescute ecologic, care nu au fost hrănite cu furaje ce conțin aditivi, conservanți, coloranți sintetici ș.a.m.d. De asemenea, iarba pe care o mănâncă păsările nu a fost tratată. 

Cifra 1 de la începutul codului indică faptul că ouăle sunt de la găini crescute în aer liber. Păsările au un spațiu minim de 4 metri pătrați, stau toată ziua în aer liber, însă seara sunt ținute în hale. Hrana acestor păsări nu este certificată ecologic.

Ouăle din primele două categorii sunt cele mai sănătoase

Cifra 2 indică faptul că ouăle au fost depuse de găini crescute la sol, în hale. Păsările nu au parte deloc de lumină naturală și sunt șanse ca în acest mediu să apară canibalismul la găini. Ouăle cu cifra 2 la începutul codului pot fi consumate, dar nu sunt recomandate pentru alimentația copiilor.

Cifra 3 este specifică pentru ouăle provenite de la găinile crescute în baterii. Ouătoarele trăiesc în condiții de stres, în cuști de mici dimensiuni (baterii) suprapuse și nu văd lumina zilei. În alimentația lor sunt introduse medicamente, iar furajele sunt modificate genetic.

Oul de găină este cel mai folosit în alimentația copiilor mici, însă nu este singura variantă. Acesta poate fi înlocuit ocazional cu oul de prepeliță, de rață sau de gâscă.

Ouăle de prepeliță nu prezintă aproape niciun risc în dezvoltarea alergiilor, așa cum se întâmplă în cazul celor de găină. În plus, au un conținut mai mare de proteine, de 5 ori mai mult fier și conțin și vitamina E, zinc și vitamina B12 (#34). Începând de la vârsta de 9 luni, îi poți da copilului 1-2 ouă de prepeliță o dată pe săptămână.

Ouăle de rață sunt mai cremoase și au o aromă mai puternică decât cele de găină. Dacă găsești o sursă sigură pentru ele, le poți introduce în alimentația copilului începând de la 9 luni. Sunt bogate în acizi Omega 3, în vitamina D, vitamina E și conțin aproape toate vitaminele din grupul B. Cel mai bine este să i le dai copilului fierte.

Un ou de gâscă echivalează cu 3 ouă de găină așa că dacă vrei să-l folosești pentru copilul tău este bine să îl porționezi corect. Începând cu 9 luni poți să-i dai celui mic o dată pe săptămână aproximativ o treime de ou de gâscă. 

Ouăle figurează în lista top 8 alergeni alimentari majori (#35), de aceea este important ca părinții să fie atenți la câteva aspecte:

• discutați cu pediatrul despre introducerea oului în alimentația sugarului dacă oricine din familie este cunoscut cu alergie la ouă
• discutați cu pediatrul dacă copilul are o alergie alimentară severă, alta decât la ou
• introduceți oul cu prudență, oferiți un sfert de gălbenuș bine fiert prima dată și creșteți cantitatea în zilele următoare, dacă copilul îl tolerează fără probleme
•  nu mai oferiți ou copilului și discutați cu pediatrul dacă bebelușul are unul dintre următoarele simptome după consumul de ouă: urticarie, mâncărimi ale pielii, vărsături, eczeme, umflarea buzelor sau a limbii, dificultăți de respirație, apariția dermatitei atopice 

În concluzie, având în vedere ultimele studii privind alimentația bebelușului este indicat ca oul să fie introdus în alimentația celor mici între 6-8 luni, după ce au fost deja introduse câteva legume și fructe, Se începe cu ¼ din gălbenuș urmărind eventuale reacții alergice prin aplicarea regulii de 3 zile. După ce ne convingem că, gălbenușul este bine tolerat de către copil, introducem și albușul, inițial în preparate (găluște, budinci, supă dreasă cu ou). Dacă și albușul care are un potențial alergen mai ridicat decât gălbenușul a fost bine tolerat se poate da copilului să consume ou întreg fiert, poșat sau sub formă de omletă cu legume la micul dejun sau chiar la masa de prânz. 

2.6 Lactatele și brânzeturile

Aportul suficient de lactate ajută la asigurarea necesarului de calciu în organism, esențial pentru sănătatea sistemului osos și a dinților. Calciul din lactate este ușor absorbit de către organism, având o biodisponibilitate crescută. Ajută la dezvoltarea și menținerea sănătății oaselor, previne osteoporoza și rahitismul, susține formarea dinților, activitatea cardiacă, contracțiile musculare și coagularea sângelui.

Laptele nu conține suficient fier și acid folic pentru a asigura necesarul pentru creșterea bebelușilor, astfel că laptele de origine animală nu este indicat copiilor mai mici de 12 luni (#36) ca și substitut al laptelui matern sau laptelui formula.

După vârsta de 8-9 luni se recomandă introducerea laptelui de capră în preparate și pentru prepararea brânzei sau a iaurtului. Laptele de capră este mai puțin alergenic și mai ușor de digerat decât cel de vacă, având o compoziție apropiată laptelui matern(#37). 

După vârsta de 1 an, dacă copilul a tolerat bine iaurtul și brânzica proaspătă și nu au existat reacții alergice sau intoleranțe se pot introduce și alte tipuri de lactate.  

Este important ca micuții să consume doar lactate și brânzeturi de calitate, fără coloranți sau conservanți, care să fie proaspete și care să conțină o cantitate cât mai redusă de sare.

Lactatele indicate copiilor trecuți de 1 ani sunt: 

• laptele proaspăt (degresat sau integral);
• iaurtul/sana/chefirul;
• brânza dulce;
• telemeaua;
• cașcavalul;
• urda;
• cașul;
• untul;
• ricotta.

Aceste produse pot fi consumate ca atare sau adăugate ca ingrediente în diferite mâncăruri gătite, salate sau chiar deserturi de casă.

Fiind ușor de digerat și cu un gust plăcut, iaurtul și brânzica proaspătă de casă sunt preferatele copiilor dintre lactate.

Iaurtul este o sursă bună de calciu, proteine, fosfor, potasiu,vitamina D, B12. Acidul lactic din iaurt sau alte produse fermentate pe bază de lapte, solubilizează calciul și îl face mai ușor de asimilat. Un aport scăzut de calciu în primii 3 ani de viață este asociat cu apariția rahitismului.

Vitamina D, pe care o regăsim în lactate este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, ajutând la absorbția calciului și fixarea lui în oase. Alături de vitamina C și A, vitamina D ajută la întărirea sistemului imunitar, în lupta cu anumite infecții virale specifice perioadei copilăriei.

Iaurturile sunt făcute pe bază de fermenți lactici precum: streptococcus thermophilus, lactobacili și bifidobacterii, bacterii ce sunt prezente, în mod normal în flora intestinală și care ajută organismul în etapa finală a digestiei. De asemenea aceste bacterii ajută, în cazul fetițelor, la crearea unei flore vaginale sănătoase.

Brânza proaspătă este produsul rezultat din coagularea directă a laptelui. Produsul rezultat are grasimea directă din lapte, nu e concentrat și e dietetic. Dintr-un litru lapte, ieșind cel mult 200 de grame de brânză proaspătă.

Puteți pune  brânză în piureuri de legume, în piureuri de fructe, în mămăligă, în omlete, în salate, în paste. De asemenea, poți folosi brânza pentru sandvișuri sau pentru a face cheesecake.

Între 1-2 ani se recomandă laptele integral, (se folosesc lactate de 1% grăsime dacă copilul prezintă supraponderalitate sau dacă există un istoric medical de hipercolesterolemie sau boli cardiovasculare). Până la vârsta de 2 ani, grăsimile lactate nu trebuie limitate în alimentația copilului. După 2 ani se recomandă lapte degresat sau cu 1% grăsime(#38)(#39).

2.7 Grăsimile

Grăsimile sunt o parte importantă a unei diete sănătoase. Copii mici, au nevoie de grăsimi, de preferat nesaturate în alimentația lor, astfel încât creierul și sistemul nervos să se dezvolte corect.

Potrivit medicilor pediatri, grăsimile pot fi introduse în alimentaţia bebeluşului începând cu vârsta de 7-8 luni. Ele furnizează energie (9 calorii/g) şi au în compoziţie vitamine şi acizi graşi esenţiali pe care corpul nu poate să-i sintetizeze. Grăsimile sunt esențiale pentru creșterea bebelușilor și contribuie la dezvoltarea creierului, a sistemului nervos și a ochilor.

Bebeluşii au mare nevoie de grăsimi de calitate, ele fiind o sursă de energie şi de acizi graşi pe care corpul lor nu-i poate produce. Pe parcursul primului an de viaţă, creierul creşte până la 2g pe zi (#40). De aceea, celulele sistemului nervos au nevoie de proteine şi de acizi graşi pentru a avea suficientă mielină, indispensabilă în transmiterea informaţiei. Şi tot grăsimile sunt constituenţi importanţi ai celulelor retinei. Iată de ce un bebeluş are nevoie mai mare de grăsimi, decât un copil mare şi chiar decât un adult.

Până la 6 luni, este suficient laptele matern sau formulă. Odată cu diversificarea, a sosit momentul să adaugi câte o linguriţă de ulei de măsline în piureul de legume al bebeluşului, iar după 7 luni, alternativ, puţin unt de calitate (nu margarină!) (#41). Untul este o sursă importantă de vitamina A, dar şi de vitamina D sau E, dar trebuie oferit cu moderație, fiind bogat și în acizi grași saturați. 

Grăsimile saturate devin solide atunci cand sunt ținute la temperatura camerei. Când sunt păstrate la temperatura camerei, grăsimile saturate se solidifică. Consumul acestora în cantități mari poate duce la creșterea semnificativă a nivelului de colesterol, favorizând apariția aterosclerozei. Ele contribuie treptat la formarea de plăci pe artere, obstrucționând fluxul optim de sânge. Astfel crește considerabil riscul de a face boli de inima. 

Principalele surse de grăsimi saturate care ar trebui oferite în cantități limitate în alimentația copiilor sau evitate sunt: uleiul de cocos, ulei de palmier, carnea grasă (ceafă de porc, piept de porc, carne de vită marmorată cu grăsime, pielea de la găină), alimente procesate (pizza congelată, mâncare semipreparată, fast-food, mezeluri, deserturi prăjite în baie de ulei (gogoși, papanași etc.) (#42).

În schimb, grăsimile nesaturate (mononesaturate și polinesaturate) sunt indicate a fi consumate de către copii (#43), având efecte benefice asupra sănătății: reduc riscul apariției bolilor de inimă, de accident vascular cerebral, ajută la scăderea nivelului colesterolului rău (LDL) din organism și cresc nivelul de colesterol bun (HDL) din sânge).

Sursele de grasimi nesaturate, recomandate în dieta copiilor:

• ulei de măsline
• avocado și ulei de avocado
• ulei de rapiță
• ulei de floarea-soarelui
• ulei de cânepă
• semințe de in și ulei din semințe de in,
• ulei de porumb
• semințe de dovleac
• nuci (românești, arahide, caju, nuci pecan, macadamia, alune de pădure)
• pește gras

2.8 Îndulcitori naturali

Zahărul adăugat este cel mai rău ingredient din dieta modernă, el aducand în organism doar calorii fără alți nutrienți, provocand daune metabolismului. Obezitatea a crescut alarmant în ultima vreme, iar principala cauză este zahărul adăugat(#44).  Pe lângă obezitate, zahărul în exces,  este responsabil și de: diabet tip 2, boli de inima, cancer(#45).

Recomandările specialiștilor din domeniul sănătății sunt de a limita cat mai mult consumul de zahăr adăugat și de a nu îndulci cu zahăr preparatele destinate bebelușilor și copiilor mici (< 2 ani). Cea mai buna alegere pentru a îndulci preparatele acestora sunt fructele proaspete.

Sucroza, glucoza și fructoza sunt 3 tipuri de zahăr (#46) care au același număr de calorii pe fiecare gram. Cu toate acestea, se diferentiaza prin structura chimica, prin modul în care organismul le digera și le metabolizeaza.

Toate se regasesc natural în fructe, legume, produse lactate și grâne. Ele sunt surse de energie pentru creier, deci sunt bune de oferit copiilor. Fructoza din fructe, este învelită în fibre, minerale, vitamine și antioxidanți. Absorbția ei este lentă, ajunge în cantități mici la nivelul ficatului care o procesează fără probleme în energie sau o convertește în glucoză.

Sucroza este denumirea științifică pentru zahărul de masă (zaharul tos).

Glucoza este o monozaharida ce rezulta în urma digestiei carbohidraților. Glucoza este sursa preferată de energie a organismului.

Fructoza este o monozaharidă ca și glucoza. Se regăsește natural în fructe, dar și în îndulcitori precum siropul de arțar, siropul de agave, miere și se adaugă în diverse alimente procesate sub formă de sirop de porumb.

Fructoza ca și îndulcitor nu este învelită în nimic. Se absoarbe violent din intestinul subțire, ajunge în cantități enorme la nivelul ficatului, care nu o poate procesa și determină secreția unei cantități enorme de insulină, apoi o transforma in trigliceride, acizi grasi si  colesterol, încercând gras ficatul și aducând daune pancreasului.

Dacă totuși vreți să adăugați îndulcitori în dieta copilului, este recomandat să o faceți ocazional și să alegeți îndulcitori cu un indice glicemic scăzut pentru a putea menține sub control glucoza din sânge. 

Îndulcitorii recomandați a fi consumați ocazional sunt:

• stevia (pudră verde din frunze uscate și măcinate). Este o plantă de 300 de ori mai dulce decât zahărul. Are conținutul caloric egal cu 0  și este o sursă de zinc, fosfor, carbohidrați, calciu, magneziu, potasiu, vitamina A. Conține de asemenea și fibre (#47). Satisface nevoia de dulce a organismului fără a declanșa reacțiile metabolice negative pe care le provoacă îndulcitorii sintetici. Ca și putere de îndulcire, un gram de pudră de stevia este echivalentul a 15 grame de zahăr.
• lucuma este un fruct subtropical, din America Latină, cu deosebite calități nutriționale. Pudra de lucuma este obținută prin uscarea fructelor la temperaturi joase, rezultând o pudră dulce. Deoarece are o aromă asemănătoare la gust cu mango și siropul de arțar, lucuma este extrem de versatilă. O puteți folosi în produse de patiserie, prăjituri, fursecuri, blat de tort, smoothie-uri din fructe sau chiar înghețată de casă. Este o bună sursă de vitamine din grupa B (B2, B3) și are un conținut ridicat de fibre care ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge, prin încetinirea ritmului de pătrundere a glucozei în fluxul sanguin (#48).
• zahărul de cocos, spre deosebire de celelalte tipuri de zahăr rafinate are un indice glicemic mai scăzut (de 35). Conține aminoacizi, fier, potasiu, magneziu, zinc (#49). 
• melasa este produsă din trestie de zahăr și reprezintă siropul care rămâne în urma extragerii zahărului din suc. Are indicele glicemic 70, față de zahărul rafinat care poate ajunge la indice glicemic 90. Conține calciu, mangan, magneziu și cupru (#50).
• curmalele uscate nu au colesterol, sunt bogate în fibre, proteine și vitamine din grupul B, vitamina C și E.  Sunt cunoscute pentru efectul lor laxativ, ajutând astfel sistemul digestiv, atunci când apar probleme cu constipația. Indicele lor glicemic este de 70 (#51). 
• mierea este un îndulcitor natural bogat în enzime, antioxidanți, zinc, potasiu, fosfor, riboflavina (#52). Ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la dezvoltarea bacteriilor sănătoase în tractul digestiv. Indicele glicemic al mierii este de 60. Se poate folosi în prepararea foilor de prăjituri sau deasupra clătitelor americane. 

3.Siguranța și igiena alimentelor

Sugarii și copii mici sunt vulnerabili la bacteriile din alimente care pot provoca intoxicații alimentare. Asigurați-vă că respectați toți pașii necesari de igienă atunci când vine vorba de procurarea, stocarea, prepararea și servirea mesei bebelușului. Iată mai jos câteva reguli simple:

• Spălați-vă pe mâini înainte de prepararea hranei și după atingerea cărnii crude, peștelui crud sau ouălor;
• Spălați cu apă caldă și detergent de vase ustensilele și tocătoarele care au intrat în contact cu carne crudă. Este indicat să aveți 2 tocătoare, unul pentru carne crudă, altul pentru fructe și legume;
• Spălați întotdeauna înainte de gătire  sau consum fructele și legumele, ouăle și carnea;
• Învățați copii să se spele pe mâine înainte de masă, după atingerea animalelor de companie, după ce se întorc de afară și după ce folosesc toaleta;
• Păstrați curate suprafețele unde serviți masa, spălați, de asemenea vesela, cratițele, oalele și toate obiectele din bucătărie folosite la prepararea hranei, cu apă  caldă și săpun;
• Ștergeți periodic frigiderul și asigurați-vă că nu există alimente alterate în frigider;
• Păstrați carnea crudă acoperită și departe de alte alimente în frigider, utilizați un raft al frigiderul pentru a stoca doar carne crudă;
• Nu refolosiți alimente din care copilul a mâncat doar jumătate deoarece bacteriile din salivă vor popula alimentul și îl vor altera. Porționați de la început cantitatea de mâncare dacă vreți să o oferiți în două tranșe;
• Nu îi oferiți copilului ouă crude, sau insuficient gătite deoarece există riscul de infecție cu Salmonella(#54), o bacterie periculosă, care provoacă manifestări neplăcute și dureroase la nivelul sistemului digestiv . Nu îi oferiți nici carne gătită în sânge, sau insuficient preparată termic;

• Evitați consumul de crustacee crude;

• Nu hrăniți copilul atunci când este așezat pe oliță sau toaletă;
• După ce gătiți mâncarea, nu o lăsați ore întregi pe blatul de bucătărie pentru a se răci, mai ales pe timp de vară. Ideal este să răciți mâncarea forțat, prin scufundarea fundului vasului în apă rece, apoi depozitați-o corespunzător în frigider și consumați în decurs de maxim 2-3 zile;
• Alimentele, în special carne, nu se decongelează la temperatura camerei, ci peste noapte, în frigider;
• Nu recongelați;

• Peștele crud se curăță și se eviscerează înainte de congelare.

Trucuri utile pentru congelarea fructelor și legumelor:

• Alegeți pentru congelare fructe bine coapte, sănătoase, fără urme de alterare. Spălați-le sub jet de apă rece, apoi uscați-le bine. Fructele mici (zmeură, afine, coacăze, căpșuni etc.) se lasă întregi, cele mari (banane, caise, piersici) se taie în bucățele potrivite, iar în cazul celor cu sâmburi (vișine, cireșe) se scot sâmburii înainte de congelare. Fructele astfel pregătite se așează în rânduri, separate pe o tavă și se lasă la congelator. După ce au înghețat, se așează în pungi sau casolete. Congelate prin această metodă nu se vor mai lipi între ele și veți putea scoate ușor cantitatea dorită.
• Pentru a-și păstra mai bine textura, culoarea și aroma opăriți legumele și zarzavaturile pentru aproximativ 1-3 minute, lăsați-le la răcit și scurs apoi ambalați-le în pungi din care se poate scoate aerul și depozitați în congelator. Astfel micuțul dumneavoastră se poate bucura de fructe și legume gustoase chiar și în extra-sezon.

4. Alimente nerecomandate în alimentația bebelușului 

În cazul copiilor, există alimente, pentru care organismul lor nu este pregătit până la o anumită vârstă dar apoi pot fi introduse fără probleme. Aici putem vorbi despre miere, lapte de vacă, citrice, crustacee, brânză din lapte crud. Pe acestea le vom numi alimente nerecomandate până la o anumită vârstă, de obicei 1,5-2 ani și vom explica în rândurile de mai jos de ce nu sunt recomandate o perioadă de timp:

• Mierea de albine - Academia Americana de Pediatrie recomandă să nu dăm miere bebeluşilor sub vârsta de 1 an (#53), din cauza posibilităţii de a fi infectaţi cu o bacteria Clostridium botulinum ce cauzează botulismul. Bacteriile de Clostridium botulinum care provoacă botulismul infantil se dezvoltă de obicei în sol și praf. Cu toate acestea, ele pot contamina și anumite alimente - mierea în special. Tractul digestiv al copilului fiind încă imatur nu poate procesa și înlătura acești spori care efectiv se prind de pereții intestinali. Prin prepare termină (aproximativ 5 minute la 80 grade se distrug acești spori.)
• Laptele de origine animală nu ar trebuie să fie introdus ca un înlocuitor al laptelui matern sau formulă până la 12 luni (#55) din cauza faptului că laptele integral de vacă nu poate susține corespunzător un copil în creștere. Există de asemenea, la această vârstă dificultatea în digestia proteinelor din lapte de vacă, a sodiului și potasiului prezente în cantități mari.. Iaurtul și brânza, în schimb, fiind populate de bacterii și enzime benefice sistemului digestiv sunt recomandate.
• Citricele sunt foarte acide și pot provoca erupții cutanate și dureri de stomac din cauza acidității. Este bine să fie evitate până la 11-12 luni.(#56)
• Crustaceele pot determina alergii severe, care pot pune în pericol viața copilului, se recomandă a fi consumate cu moderație după vârsta de 2 ani (#57) și urmărite eventuale reacții alergice. Evitați de asemenea și peștii mari, cu conținut mare de mercur precum tonul sau macroul.

Pe de altă parte, avem alimente pe care nu ar trebui să le oferim copiilor, datorită riscurilor pe care le au pentru sănătate. Pe aceste alimente le vom numi “interzise”(#58)(#59):

• Mezelurile, datorită ingredientelor folosite și procedeelor de preparare (crenvuști, salam, șuncă presată, parizer, etc.)
• Conservele la cutie, pateul. Motivul este același ca și în cazul mezelurilor.  În plus,  cutiile de aluminiu în care sunt sterilizate și păstrate aceste conserve reprezintă un risc pentru sănătatea copiilor. Există alternativa de pateu de ficat în borcan de sticlă, dacă și ingredientele sunt în regulă și cantitatea de sare este scăzută sau putem pregăti pateu în condiții casnice. 
• Sucurile acidulate - nu aduc niciun beneficiu organismului, sunt pline de zahăr și coloranți
• Prăjelile nu ar trebui să se regăsească în dieta copilului. Pot cauza dureri de stomac și alte probleme digestive. Prăjelile și zahărul sunt principalii factori care produc obezitatea în rândul copiilor și adulților.
• Zahărul ar trebui evitat pe cât posibil și dulciurile din comerț. Există diverse alternative de îndulcitori naturali precum stevia, lucuma, siropul de arțar, mierea care au indice glicemic mai scăzut. Cel mai bine este să îi oferiți copilului fructe proaspete și doar la ocazii speciale dulciuri preparate în casă cu îndulcitori naturali
• Sarea nu e necesara a fi adăugată la prepararea mâncării, sistemul digestiv și mai ales rinichii neputand “procesa” un eventual exces de sare;  pot să apară tulburări grave, care pot merge până la leziuni ale rinichilor și hipertensiune arterială; necesarul de sare sub 6 luni este în jur de 0,5-0,8g/zi cantitate existentă atât în laptele matern cât și în formulele de lapte praf; pana la varsta de 1 an, creste pana la 1g/zi, urmând ca în jurul varstei de 3 ani sa ajungă la 2 g sare/zi.
• Pop-corn, pufuleti, stick-suri, chipsuri, acadele, jeleuri - aduc un aport caloric inutil care interferează apoi cu regimul normal al unui bebeluș; plus că acestea conțin mulți aditivi, coloranți și nu constituie o recomandare nici pentru copii mai mari. În cazul acestor alimente au fost raportate cazuri grave de înec la copii, prin blocarea în trahee sau aspirație în plămâni.  !!NU oferiți aceste produse copiilor!! Nu au niciun aport benefic asupra sănătății și pot provoca adevărate tragedii.

Motivul interzicerii acestor alimente este reprezentat de imaturitatea organelor bebelusului, în particular a sistemului digestiv și a aparatului renal.

Concluzii articol

1) Începând cu vârsta de șase luni, bebelușul ar trebui să primească alimente complementare pe lângă laptele matern sau formulă.

2) NU lăsați copilul nesupravegheat în timpul mesei.

3) Odată cu începerea diversificării oferiți copilului și apă.

4) Alimentele se prepară termic la începutul diversificării (excepție banană și avocado), de preferat la aburi. Apoi în jurul vârstei de 8 luni începem să introducem fructe crude sub formă de piureuri sau bucățele potrivite dacă optăm pentru BLW.

5) Preparați mâncare proaspătă copiilor, pentru asimilarea nutrienților și creșterea armonioasă.

6) Respectați regulile de igienă alimentară.

7) Faceți în așa fel încât mesele să fie un moment de bucurie și conectare în familie. Copiii nu au nevoie de mese sofisticate, ci de mâncare simplă, proaspătă și nutritivă în compania părinților.

8) Cerealele bogate în fier trebuiesc administrate cu regularitate până la cel puțin 18 luni.

9) Nu distrageți atenția copilului la masă cu jucării sau desene animate. Acest lucru poate face copilul să mănânce mai mult decât îi permite stomacul. Este important pentru copil să învețe să își asculte corpul și să refuze mâncarea atunci când simte că este plin.

În esență, introducerea diversificării alimentației este mai mult decât doar a-i oferi bebelușului dvs. o serie de alimente noi. Este o ocazie unică de a pune bazele unui stil de viață sănătos și de a-i învăța pe cei mici să iubească o varietate de alimente pline de nutrienți. Este, de asemenea, o oportunitate de a-l ajuta să dezvolte abilități motrice și de auto-alimentare, precum și de a consolida legătura cu familia la masa de prânz.

În final, fiecare copil este unic, așa că nu există un răspuns universal la întrebarea: "Ce este cel mai bun pentru copilul meu?". Prin urmare, este esențial să fiți deschiși și flexibili, să experimentați cu diferite alimente și metode și, cel mai important, să ascultați și să observați copilul. Acest ghid este destinat să vă ofere informațiile necesare și să vă dea încredere în alegerile dvs.

Întrebări frecvente despre diversificarea bebelușilor

Când introducem oul la bebeluși? 

Oul poate fi introdus în alimentația bebelușului după vârsta de 6 luni, începând cu gălbenușul fiert.

Când introducem iaurtul la bebeluși? 

Iaurtul natural poate fi introdus în dieta bebelușului începând cu vârsta de 6 luni.

Când introducem carnea la bebeluși? 

Carnea poate fi introdusă în dieta bebelușilor începând cu vârsta de 7-8 luni, preferabil carnea de pui sau curcan.

Când introducem sarea la bebeluși? 

Sarea nu ar trebui introdusă în dieta bebelușilor sub 1 an, deoarece rinichii lor nu sunt încă pregătiți să o proceseze.

Când introducem laptele de vacă la bebeluși? 

Laptele de vacă integral nu este recomandat până la vârsta de 1 an, deoarece poate provoca anumite alergii și intoleranțe.

Când introducem peștele la bebeluși? 

Peștele poate fi introdus în dieta bebelușilor de la vârsta de 7-8 luni, având grijă să alegeți pești cu conținut scăzut de mercur.

Când introducem cina la bebeluși? 

Cina poate fi introdusă după vârsta de 8 luni, în funcție de programul și nevoile bebelușului.

Când introducem a treia masă la bebeluși? 

A treia masă poate fi introdusă la vârsta de 8 luni, în general, se recomandă ca ea să fie compusă din piure de legume sau cereale.

Când introducem cartoful la bebeluși? 

Cartoful poate fi introdus în alimentația bebelușului de la vârsta de 6 luni, fiert și pasat în piure.

Când introducem portocala la bebeluși? 

Portocala poate fi introdusă în dieta bebelușilor după vârsta de 1 an.

Când introducem uleiul de măsline la bebeluși? 

Uleiul de măsline poate fi introdus în dieta bebelușului după vârsta de 6 luni, în cantități mici, pentru a îmbunătăți textura și gustul mâncărurilor.

Când introducem carnea de pui la bebeluși? 

Carnea de pui poate fi introdusă în alimentația bebelușilor începând cu vârsta de 7-8 luni, gătită bine și tăiată în bucăți mici sau pasată.

Când introducem sucul de fructe la bebeluși? 

Sucul de fructe nu este recomandat bebelușilor.Oferiți-i fructe pasate sau tăiate bucățele.

 Când introducem cerealele la bebeluși? 

Cerealele pot fi introduse în dieta bebelușului începând cu vârsta de 6 luni.

Când introducem brocoli la bebeluși? 

Broccoli poate fi introdus în alimentația bebelușilor de la vârsta de 6 luni, fiert și pasat în piure.

Când introducem a doua masă la bebeluși? 

A doua masă poate fi introdusă la vârsta de 7 luni, după ce bebelușul s-a adaptat deja la prima masă solidă introdusă.

Când introducem ceapa la bebeluși? 

Ceapa poate fi introdusă în dieta bebelușilor începând cu vârsta de 6-7 luni, fiartă și bine mărunțită.

Când introducem mazărea la bebeluși? 

Mazărea poate fi introdusă în alimentația bebelușilor după vârsta de 6 luni, pasată sau mărunțită. 

Cât trebuie să mănânce un bebeluș la diversificare? 

Cantitatea de mâncare la diversificare variază în funcție de vârstă, apetit și nevoile individuale ale bebelușului. Este important ca bebelușul să își asculte corpul și să refuze mâncarea atunci când este sătul.

Cu ce începem diversificarea la bebeluși? 

Diversificarea poate începe cu legume cum ar fi dovlecelul, cartoful sau morcovul, fierte și pasate în piure. Dar, de asemenea se poate începe și cu fructe. Este decizia fiecărui părinte.

Când se începe diversificarea la bebeluși? 

Diversificarea poate începe la vârsta de 6 luni, cu aprobarea pediatrului.

De la câte luni se dă apă la bebeluși? 

Apa poate fi oferită bebelușilor începând cu vârsta de 6 luni, odată cu introducerea alimentelor solide.

Ce fructe mănâncă un bebe de 8 luni? 

Un bebe de 8 luni poate mânca o varietate de fructe precum măr, pere, banane, prune, avocado, piersici, caise și mango, sub formă de piure sau bucățele mici.

Cât piure de legume mănâncă un bebe de 6 luni? 

La începutul diversificării, un bebe de 6 luni ar putea mânca între 1-2 lingurițe de piure, crescând treptat cantitatea în funcție de toleranță.

Câte mese trebuie să aibă un bebe de 6 luni? 

Un bebe de 6 luni ar trebui să aibă 1 masă de mâncare solidă pe zi (prânzul), restul necesarului caloric fiind asigurat de laptele matern/formulă.

Ce mănâncă bebe la 6 luni? 

La 6 luni, bebelușul poate mânca piure de legume sau fructe și poate începe să experimenteze cu texturi diferite.

Cât mănâncă un bebeluș de 6 luni?

Un bebeluș de 6 luni poate mânca o masă solidă pe zi, începând cu 1-2 lingurițe și mărind treptat cantitatea.

Cu ce se începe diversificarea la 6 luni? 

Diversificarea la 6 luni poate începe cu piureuri de legume precum dovlecel, cartof, morcov sau cu fructe precum măr sau pară.

Cât trebuie să mănânce un bebeluș de 7 luni? 

Un bebeluș de 7 luni ar trebui să mănânce aproximativ 2 mese pe zi, fiecare cuprinzând între 2-4 linguri de piure de legume, carne sau fructe.

Câte mese trebuie să aibă un bebe de 7 luni? 

Un bebe de 7 luni ar trebui să aibă aproximativ 2 mese solide pe zi, plus laptele matern sau de formulă.

Ce pește se dă la bebeluși de 7 luni? 

Peștele poate fi introdus în dieta bebelușului începând cu vârsta de 7-8 luni, optând pentru pește slab precum codul sau platica, fiind bogate în proteine și acizi grași Omega-3.

Ce mănâncă bebe la 8 luni? 

Un bebe de 8 luni poate mânca o varietate de alimente, incluzând legume, fructe, cereale integrale, carne și pește, toate sub formă de piure sau bucăți mici.

Câte mese trebuie să aibă un bebe de 8 luni? 

Un bebe de 8 luni ar trebui să aibă aproximativ 2-3 mese solide pe zi, plus gustări și laptele matern sau de formulă.

Ce mănâncă bebe la 9 luni? 

La vârsta de 9 luni, bebelușul poate mânca o varietate largă de alimente, incluzând legume, fructe, proteine (carne, pește, ouă), cereale și lactate. De asemenea, alimentele pot fi servite și în bucățele mici, nu doar sub formă de piure.

Ce cantitate de mâncare mănâncă un bebe de 9 luni? 

Un bebe de 9 luni poate consuma 3 mese principale pe zi, cu 1-2 gustări în plus. Cantitatea specifică poate varia, dar fiecare masă poate fi în jur de 1/4 până la 1/2 cană de alimente.

Ce cantitate de mâncare mănâncă un bebe de 10 luni? 

La vârsta de 10 luni, bebelușul ar putea mânca până la 1/2 cană de alimente la fiecare masă, plus 1-2 gustări. Este important să lăsați bebelușul să se autoregleze și să înțeleagă când este plin.

Câte mese trebuie să aibă un bebe de 11 luni? 

Un bebe de 11 luni ar trebui să aibă 3 mese pe zi, cu 1-2 gustări în plus.

Cât trebuie să mănânce un copil de 1 an?

Un copil de 1 an ar trebui să mănânce 3 mese pe zi, cu 2 gustări, în total aproximativ 1.000 de calorii. Meniul poate include o varietate de alimente din toate grupele alimentare.

Când introducem fenicul la bebeluși? 

Feniculul poate fi introdus în dieta bebelușului începând cu vârsta de 6 luni, atunci când începeți diversificarea.

Cu ce se combină avocado la bebeluși? 

Avocado se poate combina cu o varietate de alimente, cum ar fi fructe (măr, banană), legume (morcov, dovlecel), cereale sau iaurt.

Cum se prepară avocado pentru bebeluși? 

Avocado se poate prepara foarte simplu pentru bebeluși. Îl puteți tăia pe jumătate, scoateți sâmburele, și scoateți pulpa cu o lingură. Pulpa de avocado poate fi zdrobită cu o furculiță sau mixată pentru a obține un piure, sau poate fi tăiată în bucățele mici dacă bebelușul are deja dinți și este confortabil cu bucăți mai mari de mâncare. Avocado (și banana) nu se prepară termic.

De câte ori pe săptămână se dă avocado la bebeluși? 

Avocado este o sursă excelentă de grăsimi sănătoase, fibre și vitamine, așa că poate fi inclus în dieta bebelușului de câteva ori pe săptămână. Totuși, este important să oferiți o varietate de alimente pentru a asigura un aport nutrițional echilibrat.

Cu ce combinăm brânzica de casă la bebeluși?

Poți combina brânzica de casă la bebeluși cu fructe proaspete zdrobite sau pasate, cereale adecvate pentru vârsta lor, legume gătite, biscuiți sau tărâțe, sau poți adăuga o cantitate mică de miere sau sirop de artar (dacă bebelușul este suficient de mare pentru a consuma miere). Asigură-te întotdeauna că alimentele sunt adecvate pentru vârsta și stadiul de dezvoltare al bebelușului și monitorizează reacțiile sale la noile alimente introduse.

Bibliografie

#1 - Breastfeeding   

#2 - Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition  

#3 - American Academy of Pediatrics Calls for More Support for Breastfeeding Mothers Within Updated Policy Recommendations  

#4 - Age at introduction of solid foods and feeding difficulties in childhood: findings from the Southampton Women’s Survey - PMC 

#5 - When, What, and How to Introduce Solid Foods | Nutrition | CDC 

#6 - Alergie: Cauze, simptome, diagnosticare, tratament | MedLife 

#7 - Introducing Your Baby to Solid Foods FAQs | Patient Education 

#8 - Extrusion Reflex: What Is It and How Long Does It Last? 

#9 - Your baby's first solid foods - NHS 

#10 - When Do Babies Start Eating Baby Food? 

11 - Fruit Juice and Your Child's Diet - HealthyChildren.org 

#12 - When Do Babies Start Eating Baby Food? 

#13 - Inhibition of non-haem iron absorption in man by polyphenolic-containing beverages | British Journal of Nutrition | Cambridge Core 

#14 - Why You Shouldn’t Give Your New Baby Water — and When They’ll Be Ready for It

#15 - Recommended Drinks for Children Age 5 & Younger - HealthyChildren.org 

#16 - Potassium and Health - PMC 

#17 - Fruits or Vegetables First - What Order Should Solid Foods Be Introduced? 

#18 - When Do Babies Start Eating Baby Food? 

#19 - 9 Health Benefits of Eating Whole Grains 

#20 - Importance of Dietary Sources of Iron in Infants and Toddlers: Lessons from the FITS Study - PMC 

#21 - Health Benefits of Amaranth: Nutrition, Antioxidants and More 

#22 - Inorganic arsenic levels in rice milk exceed EU and US drinking water standards 

#23 - Inorganic arsenic in rice bran and its products are an order of magnitude higher than in bulk grain 

#24 - Survey of arsenic and its speciation in rice products such as breakfast cereals, rice crackers and Japanese rice condiments 

#25 - Inorganic arsenic levels in baby rice are of concern 

#26 - The intake of inorganic arsenic from long grain rice and rice-based baby food in Finland - low safety margin warrants follow up 

#27 - Arsenic, organic foods, and brown rice syrup 

#28 - Arsenic in Rice and Rice Products Risk Assessment Report | FDA 

#29 - Iron Absorption - an overview | ScienceDirect Topics 

#30 - Dietary Protein Requirements in Children: Methods for Consideration - PMC 

#31 - Association between Dietary Patterns and Precocious Puberty in Children: A Population-Based Study - PMC 

#32 - Egg, whole, raw, fresh 

#33 - Check Your Fridge. That’s Where Salmonella Eggs Are Likely to Be

#34 - Quail Eggs: Nutrition, Benefits, and Precautions 

#35 - The "egg-egg" syndrome: occupational respiratory allergy to airborne egg proteins with consecutive ingestive egg allergy in the bakery and confectionery industry 

#36 - Starting Solid Foods - HealthyChildren.org 

#37 - The Comparison of Nutritional Value of Human Milk with Other Mammals’ Milk - PMC 

#38 - Should You Give Your Kids Low-Fat or Whole Milk? 

#39 - Cow’s Milk Alternatives: Parent FAQs - HealthyChildren.org 

#40 - Early Brain Development and Health | CDC 

#41 - Butter for Baby: Benefits, Drawbacks, and More 

#42 - Saturated Fat | American Heart Association 

#43 - Healthy fats and unhealthy fats: the basics | Raising Children Network 

#44 - Obesity and overweight 

#45 - Relationship between Added Sugars Consumption and Chronic Disease Risk Factors: Current Understanding - PMC 

#46 - Sucrose vs Glucose vs Fructose: What's the Difference? 

#47 - Stevia vs. Sugar: Nutrition Facts, Calories, Carbs, and More 

#48 - 6 Surprising Benefits of Lucuma Powder 

#49 - Coconut Sugar: A Healthy Sugar Alternative or a Big, Fat Lie? 

#50 - 6 Potential Benefits of Blackstrap Molasses 

#51 - Fig vs. Date: What’s the Difference? 

#52 - 7 Unique Health Benefits of Honey 

#53 - Botulism - HealthyChildren.org 

#54 - Salmonella and Eggs | CDC 

#55 - Cow’s Milk and Milk Alternatives | Nutrition | CDC 

#56 - Citrus Allergy: Symptoms, Foods to Avoid, and More 

#57 - Prevalence and Characteristics of Shellfish Allergy in the Pediatric Population of the United States - PMC 

#58 - Foods to avoid giving babies and young children - NHS 

#59 - Foods to Avoid for Baby - Healthy Eating for Babies Age 6-12 Months 

#60 - Ghid OMS Diversificare – Ghidul Părinților pentru Diversificarea Alimentației la Bebeluși